Moartea predecesorului lui Ceaușescu îți arată limitările comunismului

Dacă ai fost în ultimii ani pe internet, e posibil să fi auzit de „1.000 de feluri de-a muri”. E o serie video cu întâmplări stupide, nu tocmai reale, în care personajele mor într-un mod amuzant și neașteptat. În seria aceea s-ar fi putut încadra și povestea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, predecesorul lui Nicolae Ceaușescu.

În 1960, în biroul lui Dej s-a prezentat șeful guvernului de la acea vreme, Chivu Stoica. Stoica i-a arătat liderului politic o bucățică de uraniu produsă de români în prima șarjă.

Încântat, predecesorul lui Ceaușescu i-a zis să o pună în vitrină, alături de „machetele primului tractor şi primului autocamion produse în ţara noastră”. Povestea a fost relatată de scriitorul Gheorghe Apostol, un mare împătimit a lui Dej. Întâmplarea apare într-o carte de memorii apărută în 1998.

Alături de bucata de uraniu, machetele erau simbolul unei „linii de dezvoltare independentă a economiei româneşti„. Bucata de uraniu a fost ambalată într-o cutie de sticlă transparentă și a stat în biroul lui Dej aproape un an. Asta până când ginerele său, Gheorghe Rădoi, a văzut-o.

Rădoi i-a zis că este periculoasă ținerea în birou a unei bucăți de uraniu radioactive. Când au fost luate măsurători de radioactivitate în birou, „aparatura a început să zbârnâie”.

Ce s-a întâmplat cu predecesorul lui Ceaușescu după ce s-a „jucat” cu uraniu

„Nu după mult timp, şeful de cabinet al lui Dej a murit de cancer”, a mai arătat Apostol în cartea sa. „După moartea şefului de cabinet, a murit şi Dej tot de cancer. A murit de cancer şi şeful gospodăriei de partid, care îl vizita pe Dej aproape zilnic. A urmat la rînd frizerul său, care îl bărbierea zilnic, şi apoi şeful escortei sale”.

În cartea lui Apostol se mai găsesc și alte episoade din spatele cortinei, de exemplu întâlnirile lui Dej cu Stalin. Apostol a mai povestit și o întâmplare în care Dej, aflat în închisoare, l-ar fi convins pe regele Mihai să i se alăture în planul de a părăsi alianța cu Germania nazistă, transformându-l pe liderul comunist într-un fel de erou care nu și-a primit recunoașterea.

La fel ca moartea lui Dej, povestea cu regele Mihai îți arată din ce era format imaginarul comunist al acelor vremuri